facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Mulțimi
Exersează! - 8
A. Adevărat sau fals? Completează cu A pentru afirmațiile adevărate și cu F pentru afirmațiile false.
a) \({3^{11} \in \{x \in ℕ \mid x \le 3^{44} \}}\)
b) \({10 \in \{x \in ℕ \mid 10 \le x \le 100 \}}\)
c) \({5^{26} \in \{x \in ℕ \mid x \le 3^{26} \}}\)
d) \({2^{94} \in \{x \in ℕ \mid x < 8^{32} \}}\)
e) \({0 \notin \emptyset }\)
f) \({9^{5} \in \{x \in ℕ \mid x \ge 3^{16} \}}\)
g) \({100^{0} \in \{x \in ℕ \mid x \mid 64 \}}\)
h) \({3^{16} \in \{x \in ℕ \mid x > 2^{24} \}}\)
- a) mulțimea \({\{x \in ℕ \mid x \le 3^{44} \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mici sau egale cu \({3^{44}}\).
- b) mulțimea \({\{x \in ℕ \mid 10 \le x \le 100 \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mari sau egale cu 10 și mai mici sau egale cu 100. Deoarece se folosește semnul \({\le}\), înseamnă că mulțimea conține și numerele 10 și 100. Deci 10 aparține mulțimii \({\{x \in ℕ \mid 10 \le x \le 100 \}}\). Afirmația este adevărată.
- c) mulțimea \({\{x \in ℕ \mid x \le 3^{26} \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mici sau egale cu \({3^{26}}\).
- d) mulțimea \({\{x \in ℕ \mid x < 8^{32} \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mici decât \({8^{32}}\).
- e) mulțimea vidă (notată \({\emptyset }\)) nu conține elemente, deci afirmația \({0 \notin \emptyset }\) este adevărată.
- f) mulțimea \({ \{x \in ℕ \mid x \ge 3^{16} \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mari sau egale cu \({3^{16}}\).
- g) mulțimea \({ \{x \in ℕ \mid x \mid 64 \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt divizori ai lui 64.
- h) mulțimea \({ \{x \in ℕ \mid x > 2^{24} \}}\) cuprinde numerele naturale care sunt mai mari decât \({2^{24}}\).
Dacă \({3^{11}}\) este mai mic sau egal cu \({3^{44}}\), atunci \({3^{11}}\) aparține mulțimii și afirmația este adevărată.
Comparăm \({3^{11}}\) cu \({3^{44}}\); sunt două puteri cu aceeași bază, deci comparăm exponenții. Cum \({11 < 44}\), rezultă că \({3^{11} < 3^{44}}\).
Am obținut că \({3^{11} \in \{x \in ℕ \mid x \le 3^{44} \}}\), deci afirmația este adevărată.
Dacă \({5^{26}}\) este mai mic sau egal cu \({3^{26}}\), atunci \({5^{26}}\) aparține mulțimii și afirmația este adevărată.
Comparăm \({5^{26}}\) cu \({3^{26}}\); sunt două puteri cu același exponent, deci comparăm bazele. Cum \({5 > 3}\), rezultă că \({5^{26} > 3^{26}}\). Înseamnă că \({5^{26}}\) nu aparține mulțimii \({\{x \in ℕ \mid x \le 3^{26} \}}\).
Rezultă că afirmația \({5^{26} \in \{x \in ℕ \mid x \le 3^{26} \}}\) este falsă.
Dacă \({2^{94}}\) este mai mic decât \({8^{32}}\), atunci \({2^{94}}\) aparține mulțimii și afirmația este adevărată.
Comparăm \({2^{94}}\) cu \({8^{32}}\); sunt două puteri care au baze diferite și exponenți diferiți. Încercăm să le aducem la aceeași bază sau la același exponent, pentru a le putea compara.
Cum \({8=2^3}\), rezultă că \({8^{32} = (2^3)^{32}=2^{3 \; \cdot \;32}= 2^{96}}\).
Comparăm \({2^{94}}\) cu \({2^{96}}\). Puterile au aceeași bază, comparăm exponenții. Cum \({94 < 96}\), rezultă că \({2^{94} < 2^{96}}\). Înseamnă că \({2^{94}}\) aparține mulțimii \({\{x \in ℕ \mid x < 8^{32} \}}\).
Rezultă că afirmația \({2^{94} \in \{x \in ℕ \mid x < 8^{32} \}}\) este adevărată.
Dacă \({9^{5}}\) este mai mare sau egal cu \({3^{16}}\), atunci \({9^{5}}\) aparține mulțimii și afirmația este adevărată.
Comparăm \({9^{5}}\) cu \({3^{16}}\); sunt două puteri care au baze diferite și exponenți diferiți. Încercăm să le aducem la aceeași bază sau la același exponent, pentru a le putea compara.
Cum \({9=3^2}\), rezultă că \({9^{5} = (3^2)^{5}=3^{2 \; \cdot \;5}= 3^{10}}\).
Comparăm \({3^{10}}\) cu \({3^{16}}\). Puterile au aceeași bază, comparăm exponenții. Cum \({10 < 16}\), rezultă că \({3^{10} < 3^{16}}\). Înseamnă că \({3^{10}}\) (egal cu \({9^{5}}\)) nu aparține mulțimii \({\{x \in ℕ \mid x \ge 3^{16} \}}\).
Rezultă că afirmația \({9^{5} \in \{x \in ℕ \mid x \ge 3^{16} \}}\) este falsă.
Deoarece \({100^{0} = 1}\), rezultă că afirmația este adevărată (1 este divizor al lui 64).
Reținem!
\({x^{0} = 1 \; \text{oricare} \; \text{ar} \; \text{fi} \; x \in ℕ}\).
1 este divizor al oricărui număr natural.
Dacă \({3^{16}}\) este mai mare decât \({2^{24}}\), atunci \({3^{16}}\) aparține mulțimii și afirmația este adevărată.
Comparăm \({3^{16}}\) cu \({2^{24}}\); sunt două puteri care au baze diferite și exponenți diferiți. Încercăm să le aducem la aceeași bază sau la același exponent, pentru a le putea compara.
Observăm că nu le putem aduce la aceeași bază; încercăm să le aducem la același exponent.
Cum \({16=2 \cdot 8}\) și \({24=3 \cdot 8}\), vom încerca să scriem puterile astfel încât să aibă exponentul 8. Avem:
\({3^{16}=3^{2 \; \cdot \; 8}=(3^2)^8=9^8}\)
\({2^{24}=2^{3 \; \cdot \; 8}=(2^3)^8=8^8}\)
Comparăm \({9^{8}}\) cu \({8^{8}}\). Puterile au același exponent, comparăm bazele. Cum \({9 > 8}\), rezultă că \({9^{8} > 8^{8}}\), deci \({3^{16} > 2^{24}}\). Înseamnă că \({3^{16}}\) aparține mulțimii \({\{x \in ℕ \mid x > 2^{24} \}}\).
Rezultă că afirmația \({3^{16} \in \{x \in ℕ \mid x > 2^{24} \}}\) este adevărată.
B. Fie \({A= \{1,2,3,4 \}}\) și \({B= \{x \in ℕ \mid x=2n+1, n \in ℕ \}}\).
a) Câte elemente are mulțimea B?
b) Scrieți mulțimea B prin enumerarea elementelor sale.
- a) mulțimea B are tot atâtea elemente câte are mulțimea A. Ambele mulțimi au câte 4 elemente.
- b) calculăm elementele mulțimii B. Fiecărui element din A îi corespunde un element din B.
Pentru \({n=1}\) rezultă că \({x=2n+1=2 \cdot 1+1=3}\).
Pentru \({n=2}\) rezultă că \({x=2n+1=2 \cdot 2+1=5}\).
Pentru \({n=3}\) rezultă că \({x=2n+1=2 \cdot 3+1=7}\).
Pentru \({n=4}\) rezultă că \({x=2n+1=2 \cdot 4+1=9}\).
Deoarece 3, 5, 7 și 9 sunt numere naturale, înseamnă că ele îndeplinesc condițiile pentru a fi elemente ale mulțimii B.
Rezultă că \({B= \{3,5,7,9 \}}\).
C. Scrieți următoarele mulțimi prin enumerarea elementelor.
a) \({A= \{x \in ℕ \mid 2^x=8 \; \text{și} \; 9 \; \vdots \; x\}}\)
b) \({B= \{x \in ℕ \mid x=3^n \; \text{unde} \; n \in ℕ, n \le 4\}}\)
c) \({C= \{x \in ℕ \mid x \; \text{este} \; \text{pătrat} \; \text{perfect}, \; x \le 100\}}\)
d) \({D= \{x \in ℕ \mid 3^x \le 243\}}\)
e) \({E= \{x \in ℕ \mid x= 3n+1, \; \text{unde} \; n \in ℕ, 2 \le n \le 7\}}\)
f) \({F= \{x \in ℕ \mid x= 2n, \; \text{unde} \; n \in ℕ, n \ge 5\}}\)
g) \({G= \{x \in ℕ \mid 10^2 \le x^2 \le 15^2\}}\)
h) \({H= \{x \in ℕ \mid 2^x=8 \; \text{sau} \; 3^x =81\}}\)
- a) mulțimea \({A= \{x \in ℕ \mid 2^x=8 \; \text{și} \; 9 \; \vdots \; x\}}\) este formată din numere naturale care trebuie să îndeplinească simultan condițiile legate prin cuvântul „și”:
- să fie soluție a a ecuației \({2^x=8}\)
- și să fie divizor al lui 9 (\({9 \; \vdots \; x}\) se citește „9 este divizibil cu \({x}\)”, deci \({x}\) este divizor al lui 9)
- ne ocupăm de prima condiție:
- rezolvăm ecuația \({2^x=8}\)
- 2 la ce putere ne dă 8?
- \({2^3=8}\), deci \({x=3}\)
- ne ocupăm de a doua condiție:
- verificăm dacă \({x=3}\) este divizor al lui 9
- 3 este divizor al lui 9 - adevărat
- rezultă că \({x=3}\) îndeplinește ambele condiții, deci 3 este element al mulțimii A (singurul element al acestei mulțimi).
- \({A= \{3\}}\)
- b) mulțimea \({B= \{x \in ℕ \mid x=3^n \; \text{unde} \; n \in ℕ, n \le 4\}}\) este formată din numere naturale care sunt puteri ale lui 3, astfel încât exponentul să fie număr natural mai mic sau egal cu 4.
- pentru \({n=0}\), avem \({x=3^0=1}\)
- pentru \({n=1}\), avem \({x=3^1=3}\)
- pentru \({n=2}\), avem \({x=3^2=9}\)
- pentru \({n=3}\), avem \({x=3^3=27}\)
- pentru \({n=4}\), avem \({x=3^4=81}\)
- numerele 1, 3, 9, 27 și 81 sunt numere naturale, așa cum se cere în enunțul mulțimii B
- rezultă că \({B= \{1,3, 9, 27, 81\}}\)
- c) mulțimea \({C= \{x \in ℕ \mid x \; \text{este} \; \text{pătrat} \; \text{perfect}, \; x \le 100\}}\) este formată din numere naturale care sunt pătrate perfecte, mai mici sau egale cu 100.
- un pătrat perfect este de forma \({n^2}\), cu \({n \in ℕ}\)
- calculăm pătratele perfecte până ajungem la un pătrat perfect egal sau mai mare decât 100
- am obținut pătratele perfecte mai mici sau egale cu 100: 0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100.
- numerele 0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100 sunt numere naturale, așa cum se cere în enunțul mulțimii C
- rezultă că \({C= \{0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100\}}\)
pentru \({n=0}\), avem \({0^2 = 0}\)
pentru \({n=1}\), avem \({1^2 = 1}\)
pentru \({n=2}\), avem \({2^2 = 4}\)
pentru \({n=3}\), avem \({3^2 = 9}\)
pentru \({n=4}\), avem \({4^2 = 16}\)
pentru \({n=5}\), avem \({5^2 = 25}\)
pentru \({n=6}\), avem \({6^2 = 36}\)
pentru \({n=7}\), avem \({7^2 = 49}\)
pentru \({n=8}\), avem \({8^2 = 64}\)
pentru \({n=9}\), avem \({9^2 = 81}\)
pentru \({n=10}\), avem \({10^2 = 100}\)
- d) mulțimea \({D= \{x \in ℕ \mid 3^x \le 243\}}\) este formată din numere naturale \({x}\) astfel încât \({3^x }\) să fie mai mici sau egale cu 243.
- 3 la ce putere ne dă un rezultat mai mic sau egal cu 243?
- \({3^0=1}\) este mai mic decât 243
- \({3^1=3}\) este mai mic decât 243
- \({3^2=9}\) este mai mic decât 243
- \({3^3=27}\) este mai mic decât 243
- \({3^4=81}\) este mai mic decât 243
- \({3^5=243}\) este egal cu 243
- numerele 0, 1, 2, 3, 4 și 5 sunt numere naturale, așa cum se cere în enunțul mulțimii D (mulțimea D este formată din exponenții puterilor lui 3 care respectă condiția dată)
- rezultă că \({D= \{0, 1, 2, 3, 4, 5 \}}\)
- e) mulțimea \({E= \{x \in ℕ \mid x= 3n+1, \; \text{unde} \; n \in ℕ, 2 \le n \le 7\}}\) este formată din numere naturale de forma \({x= 3n+1}\), unde \({n}\) este un număr natural mai mare sau egal cu 2 și mai mic sau egal cu 7.
- sunt 6 numere naturale mai mari sau egale cu 2 și mai mici sau egale cu 7:
- pentru \({n=2}\), avem \({x=3 \cdot 2+1=7}\)
- pentru \({n=3}\), avem \({x=3 \cdot 3+1=10}\)
- pentru \({n=4}\), avem \({x=3 \cdot 4+1=13}\)
- pentru \({n=5}\), avem \({x=3 \cdot 5+1=16}\)
- pentru \({n=6}\), avem \({x=3 \cdot 6+1=19}\)
- pentru \({n=7}\), avem \({x=3 \cdot 7+1=22}\)
- numerele 7, 10, 13, 16, 19 și 22 sunt numere naturale, așa cum se cere în enunțul mulțimii E
- rezultă că \({E= \{7, 10, 13, 16, 19,22\}}\)
- f) mulțimea \({F= \{x \in ℕ \mid x= 2n, \; \text{unde} \; n \in ℕ, n \ge 5\}}\) este formată din numere naturale de forma \({x= 2n}\) (numere pare), unde \({n}\) este un număr natural mai mare sau egal cu 5. Înseamnă că \({n}\) poate fi 5, 6, 7, 8, 9, 10, .... Rezultă că mulțimea F are o infinitate de elemente. Vom calcula câteva dintre ele.
- pentru \({n=5}\), avem \({x=2 \cdot 5=10}\)
- pentru \({n=6}\), avem \({x=2 \cdot 6=12}\)
- pentru \({n=7}\), avem \({x=2 \cdot 7=14}\)
- pentru \({n=8}\), avem \({x=2 \cdot 8=16}\)
- pentru \({n=9}\), avem \({x=2 \cdot 9=18}\)
- pentru \({n=10}\), avem \({x=2 \cdot 10=20}\)
- \({...}\)
- mulțimea F este formată din numerele naturale pare mai mari sau egale cu 10
- \({F= \{10, 12, 14, 16, 18,20, ...\}}\)
- g) mulțimea \({G= \{x \in ℕ \mid 10^2 \le x^2 \le 15^2\}}\) este formată din numere naturale care, ridicate la pătrat, dau rezultate cuprinse între 100 și 225 (\({10^2=100}\) și \({15^2=225}\)).
- să vedem ce numere naturale au pătratul cuprins între 100 și 225. Din inegalitatea \({10^2 \le x^2 \le 15^2}\) se observă că \({10 \le x \le 15}\) (\({x}\) este mai mare sau egal cu 10 și mai mic sau egal cu 15)
- \({G= \{10, 11, 12, 13, 14, 15\}}\)
- h) mulțimea \({H= \{x \in ℕ \mid 2^x=8 \; \text{sau} \; 3^x =81\}}\) este formată din numere naturale care trebuie să îndeplinească una dintre condițiile legate prin cuvântul „sau”:
- să fie soluție a a ecuației \({2^x=8}\)
- sau să fie soluție a a ecuației \({3^x=81}\)
- ne ocupăm de prima condiție:
- rezolvăm ecuația \({2^x=8}\)
- 2 la ce putere ne dă 8?
- \({2^3=8}\), deci \({x=3}\)
- ne ocupăm de a doua condiție:
- rezolvăm ecuația \({3^x=81}\)
- 3 la ce putere ne dă 81?
- \({3^4=81}\), deci \({x=4}\)
- rezultă că \({x}\) poate fi 3 sau 4.
- \({H= \{3, 4\}}\)
Exersează 1 | Exersează 2 | Exersează 3 | Exersează 4 | Exersează 5 | Exersează 6 | Exersează 7 | Exersează 8
