facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Introducerea factorilor sub radical
Exersează! - 2
A. Introduceți factorii sub radical:
a) \({7\sqrt{2}}\)
b) \({3\sqrt{3}}\)
c) \({6\sqrt{2}}\)
d) \({3^2\sqrt{2}}\)
e) \({2^2\sqrt{5}}\)
f) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2 }\sqrt{3 }}\)
g) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3 }\sqrt{6 }}\)
h) \({-\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3 }\sqrt{3 }}\)
i) \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5 }\sqrt{5 }}\)
j) \({-2^3\sqrt{2}}\)
k) \({-10\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10 }}}\)
Folosim formulele
\({a\sqrt{b} = \sqrt{a^2 \cdot b}}\),
\({-a\sqrt{b} = -\sqrt{a^2 \cdot b}}\),
\({\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\sqrt{c} = \sqrt{\left(\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\right)^2 \cdot c}}\),
\({-\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\sqrt{c} = -\sqrt{\left(\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\right)^2 \cdot c}}\),
unde \({a \ge 0}\), \({b > 0}\) și \({c \ge 0}\).
⁇ De ce am pus condiția \({b > 0}\) și nu a rămas \({b \ge 0}\)? Altfel spus, de ce \({b }\) nu poate fi 0?
Numărul \({b }\) nu poate fi 0 pentru că el este numitorul fracției \({\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b } }\) și numitorul unei fracții nu poate fi egal cu 0.
- a) \({\textcolor{deeppink}{7}\sqrt{2}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{7}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2}=\sqrt{49 \cdot 2}=\sqrt{98}}\)
- b) \({\textcolor{deeppink}{3}\sqrt{3}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{3}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 3}=\sqrt{9 \cdot 3}=\sqrt{27}}\)
- c) \({\textcolor{deeppink}{6}\sqrt{2}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{6}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2}=\sqrt{36 \cdot 2}=\sqrt{72}}\)
- d) \({\textcolor{deeppink}{3^2}\sqrt{2}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{(3^2)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2}=\sqrt{9^2 \cdot 2}=\sqrt{81 \cdot 2}=\sqrt{162}}\)
- e) \({\textcolor{deeppink}{2^2}\sqrt{5}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{(2^2)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 5}=\sqrt{4^2 \cdot 5}=\sqrt{16 \cdot 5}=\sqrt{80}}\)
- f) \({\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}\sqrt{3}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{\left(\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2 }\right)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 3} }\)
- g) \({\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}\sqrt{6}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{\left(\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3 }\right)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 6} }\)
- h) \({-\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}}\sqrt{3}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{\left(\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3 }\right)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 3} }\)
- i) \({-\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5}}\sqrt{5}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{\left(\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5 }\right)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 5} }\)
- j) \({-\textcolor{deeppink}{2^3}\sqrt{2}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{(2^3)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2} }\)
- k) \({-\textcolor{deeppink}{10}\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10 }}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{10}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10 }} }\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}\sqrt{3}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 1^2}{\displaystyle 2^2 } \cdot 3}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}\sqrt{3}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4 } \cdot 3}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}\sqrt{3}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 1 \cdot 3}{\displaystyle 4 }}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}\sqrt{3}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4 }}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{6}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 2^2}{\displaystyle 3^2 } \cdot 6}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{6}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle \cancel{9}_3 } \cdot \cancel{6}^2}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{6}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 4 \cdot 2}{\displaystyle 3 }}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{6}} =\sqrt{\frac{\displaystyle 8}{\displaystyle 3 }}}\)
Semnul „-” (minus) rămâne în fața radicalului.
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}\sqrt{3}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 4^2}{\displaystyle 3^\cancel{2} } \cdot \cancel{3}}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}\sqrt{3}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 4^2}{\displaystyle 3 }}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}\sqrt{6}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 16}{\displaystyle 3}}}\)
Semnul „-” (minus) rămâne în fața radicalului.
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5}\sqrt{5}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 2^2}{\displaystyle 5^\cancel{2} } \cdot \cancel{5}}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5}\sqrt{5}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 2^2}{\displaystyle 5 }}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 5}\sqrt{5}} =-\sqrt{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 5}}}\)
Semnul „-” (minus) rămâne în fața radicalului.
\({\textcolor{white}{2^3\sqrt{2}} =-\sqrt{2^{3 \; \cdot \; 2} \; \cdot \; 2^1}}\)
\({\textcolor{white}{2^3\sqrt{2}} =-\sqrt{2^{6} \cdot 2^1}}\)
\({\textcolor{white}{2^3\sqrt{2}} =-\sqrt{2^{6 \; + \; 1}}}\)
\({\textcolor{white}{2^3\sqrt{2}} =-\sqrt{2^{7}}}\)
\({\textcolor{white}{2^3\sqrt{2}} =-\sqrt{128}}\)
Semnul „-” (minus) rămâne în fața radicalului.
\({\textcolor{white}{10\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10 }}}=-\sqrt{10^{\cancel{2}^1} \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle \cancel{10} } } }\)
\({\textcolor{white}{10\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10} }}=-\sqrt{10}}\)
B. Adevărat sau fals? Completați cu A pentru afirmațiile adevărate sau cu F pentru afirmațiile false:
a) \({3\sqrt{16}=\sqrt{144}}\)
b) \({5\sqrt{6}=\sqrt{150}}\)
c) \({2\sqrt{22}=\sqrt{2^2 \cdot 22}}\)
d) \({2\sqrt{10}=\sqrt{20}}\)
e) \({-4\sqrt{3}=\sqrt{(-4)^2 \cdot 3}}\)
f) \({-2^3\sqrt{5}=-\sqrt{(2^3)^2 \cdot 5}=-\sqrt{2^9 \cdot 5}}\)
g) \({-4\sqrt{10}=\sqrt{160}}\)
h) \({-3\sqrt{21}=-\sqrt{3^2 \cdot 21}}\)
i) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 2}}=\sqrt{\left(\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\right)^2 \cdot \frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 2}}=\sqrt{\frac{\displaystyle 2^\cancel{2}}{\displaystyle 3^\cancel{2}} \cdot \frac{\displaystyle \cancel{3}}{\displaystyle \cancel{2}}}=\sqrt{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}}\)
j) \({-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}\sqrt{5}=-\sqrt{\left(\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}\right)^2 \cdot 5}=-\sqrt{\frac{\displaystyle 3^2}{\displaystyle 5^\cancel{2}} \cdot \cancel{5}}=-\sqrt{\frac{\displaystyle 9}{\displaystyle 5}}}\)
k) \({-10^3\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}=-\sqrt{(10^3)^{\cancel{2}^1}\cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle \cancel{10}}}=-\sqrt{10^3}=-\sqrt{1000}}\)
Folosim formulele
\({a\sqrt{b} = \sqrt{a^2 \cdot b}}\),
\({-a\sqrt{b} = -\sqrt{a^2 \cdot b}}\),
\({\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\sqrt{c} = \sqrt{\left(\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\right)^2 \cdot c}}\),
\({-\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\sqrt{c} = -\sqrt{\left(\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b }\right)^2 \cdot c}}\),
unde \({a \ge 0}\), \({b > 0}\) și \({c \ge 0}\).
‼ Semnul - (minus) rămâne în fața radicalului.
a) \({3\sqrt{16}=\sqrt{144}}\) A (adevărat)
- \({\textcolor{deeppink}{3}\sqrt{16}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{3}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 16}=\sqrt{9 \cdot 16}=\sqrt{144}}\)
b) \({5\sqrt{6}=\sqrt{150}}\) A (adevărat)
- \({\textcolor{deeppink}{5}\sqrt{6}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{5}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 6}=\sqrt{25 \cdot 6}=\sqrt{150}}\)
c) \({2\sqrt{22}=\sqrt{2^2\cdot 22 }}\) A (adevărat)
- \({\textcolor{deeppink}{2}\sqrt{22}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{2}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 22}\textcolor{#778899}{=\sqrt{4 \cdot 22}=\sqrt{88}}}\)
d) \({2\sqrt{10}=\sqrt{20}}\) F (fals)
- \({\textcolor{deeppink}{2}\sqrt{10}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{2}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 10}=\sqrt{4 \cdot 10}=\sqrt{40}}\)
e) \({-4\sqrt{3}=\sqrt{(-4)^2 \cdot 3}}\) F (fals)
- \({-\textcolor{deeppink}{4}\sqrt{3}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{4}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 3}\textcolor{#778899}{=-\sqrt{16 \cdot 3}=-\sqrt{48}}}\)
f) \({-2^3\sqrt{5}=-\sqrt{(2^3)^2 \cdot 5}=-\sqrt{2^9 \cdot 5}}\) F (fals)
- \({-\textcolor{deeppink}{2^3}\sqrt{5}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{(2^3)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 5}=-\sqrt{2^{3 \; \cdot \; 2} \cdot 5}=-\sqrt{2^6 \cdot 5}\textcolor{#778899}{=-\sqrt{64 \cdot 5}=-\sqrt{320}}}\)
\({(a^m)^n=a^{m \; \cdot \; n}}\)
g) \({-4\sqrt{10}=\sqrt{160}}\) F (fals)
- \({-\textcolor{deeppink}{4}\sqrt{10}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{4}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 10}=-\sqrt{16 \cdot 10}=-\sqrt{160}}\)
h) \({-3\sqrt{21}=-\sqrt{3^2 \cdot 21}}\) A (adevărat)
- \({-\textcolor{deeppink}{3}\sqrt{21}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{3}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 21}\textcolor{#778899}{=-\sqrt{9 \cdot 21}=-\sqrt{189}}}\)
i) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\sqrt{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 2}}=\sqrt{\left(\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}\right)^2 \cdot \frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 2}}=\sqrt{\frac{\displaystyle 2^\cancel{2}}{\displaystyle 3^\cancel{2}} \cdot \frac{\displaystyle \cancel{3}}{\displaystyle \cancel{2}}}=\sqrt{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}}\) A (adevărat)
\({\left(\frac{\displaystyle a}{\displaystyle b}\right)^m=\frac{\displaystyle a^m}{\displaystyle b^m}}\)
j) \({-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}\sqrt{5}=-\sqrt{\left(\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}\right)^2 \cdot 5}=-\sqrt{\frac{\displaystyle 3^2}{\displaystyle 5^\cancel{2}} \cdot \cancel{5}}=-\sqrt{\frac{\displaystyle 9}{\displaystyle 5}}}\) A (adevărat)
k) \({-10^3\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}=-\sqrt{(10^3)^{\cancel{2}^1}\cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle \cancel{10}}}=-\sqrt{10^3}=-\sqrt{1000}}\) F (fals)
- \({-\textcolor{deeppink}{10^3}\sqrt{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{(10^3)}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}=-\sqrt{10^{3 \; \cdot \; 2} \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}=-\sqrt{10^{\cancel{6}^5} \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle \cancel{10}}}=-\sqrt{10^5}=-\sqrt{100000}}\)
C. Completați cu semnul <, > sau =, astfel încât să obțineți afirmații adevărate:
a) \({3\sqrt{2}}\)
b) \({4\sqrt{8}}\)
c) \({-2\sqrt{6}}\)
d) \({-4\sqrt{10}}\)
e) \({10}\)
f) \({\sqrt{32}}\)
g) \({-3\sqrt{3}}\)
Fie \({x}\) și \({y}\) numere reale pozitive.
- dacă \({x < y}\), atunci \({\sqrt{x} < \sqrt{y}}\);
- dacă \({\sqrt{x} < \sqrt{y}}\), atunci \({x < y}\);
- dacă vrem să comparăm numere de forma \({a\sqrt{x}, \text{cu} \; a \ge 0}\), atunci mai întâi introducem factorii sub radical, apoi comparăm numerele de sub radical.
a) \({3\sqrt{2}}\) > \({2\sqrt{3}}\)
- introducem factorii sub radical
- \({\textcolor{deeppink}{3}\sqrt{2}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{3}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2}=\sqrt{9 \cdot 2}=\sqrt{18}}\)
- \({\textcolor{deeppink}{2}\sqrt{3}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{2}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 3}=\sqrt{4 \cdot 3}=\sqrt{12}}\)
- deoarece \({18 > 12}\), rezultă că \({\sqrt{18} > \sqrt{12}}\)
b) \({4\sqrt{8}}\) < \({5\sqrt{6}}\)
- introducem factorii sub radical
- \({\textcolor{deeppink}{4}\sqrt{8}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{4}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 8}=\sqrt{16 \cdot 8}=\sqrt{128}}\)
- \({\textcolor{deeppink}{5}\sqrt{6}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{5}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 6}=\sqrt{25 \cdot 6}=\sqrt{150}}\)
- deoarece \({128 < 150}\), rezultă că \({\sqrt{128} < \sqrt{150}}\)
c) \({-2\sqrt{6}}\) > \({-3\sqrt{5}}\)
- introducem factorii sub radical
- \({-\textcolor{deeppink}{2}\sqrt{6}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{2}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 6}=-\sqrt{4 \cdot 6}=-\sqrt{24}}\)
- \({-\textcolor{deeppink}{3}\sqrt{5}=-\sqrt{\textcolor{deeppink}{3}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 5}=-\sqrt{9 \cdot 5}=-\sqrt{45}}\)
- deoarece \({24 < 45}\), rezultă că \({\sqrt{24} < \sqrt{45} \;\; \mid \;\; \cdot \; (-1)}\)
- rezultă că \({-\sqrt{24} > -\sqrt{45} }\)
- când înmulțim o inegalitate cu un număr negativ, se schimbă sensul inegalității; în cazul nostru, < devine >
d) \({-4\sqrt{10}}\) < \({2\sqrt{11}}\)
- orice număr negativ este mai mic decât orice număr pozitiv
- \({-4\sqrt{10}}\) este număr negativ
- \({2\sqrt{11}}\) este număr pozitiv
- rezultă că \({-4\sqrt{10} < 2\sqrt{11}}\)
e) \({10}\) > \({2\sqrt{10}}\)
- introducem factorii sub radical
- avem \({10=\sqrt{100}}\)
- \({\textcolor{deeppink}{2}\sqrt{10}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{2}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 10}=\sqrt{4 \cdot 10}=\sqrt{40}}\)
- deoarece \({100 > 40}\), rezultă că \({\sqrt{100} > \sqrt{40}}\), adică \({10 > 2\sqrt{10}}\)
f) \({\sqrt{32}}\) = \({4\sqrt{2}}\)
- introducem factorii sub radical
- \({\textcolor{deeppink}{4}\sqrt{2}=\sqrt{\textcolor{deeppink}{4}^\textcolor{#6495ed}{\textbf{2}} \cdot 2}=\sqrt{16 \cdot 2}=\sqrt{32}}\)
- deoarece \({32=32}\), rezultă că \({\sqrt{32} =4\sqrt{2}}\)
g) \({-3\sqrt{3}}\) > \({-8\sqrt{3}}\)
- observăm că avem același radical, deci comparăm factorii care sunt în fața radicalului
- deoarece \({-3 > -8}\), rezultă că \({-3\sqrt{3} > -8\sqrt{3}}\)
Exersează 1 | Exersează 2
